Mască pe suflet!
Imagine de Alexandra_Koch de la Pixabay
Viața noastră s-a schimbat,
De când Corona-virus ne-a invadat.
Am uitat să socializăm,
Am uitat să ne îmbrățișăm,
Am uitat mâna să dăm,
Am uitat să ne respectăm,
Am uitat să respirăm!
Dar ce este și mai trist,
Nimic nu am învățat!
Școli, grădinițe, instituții,
On-line au “îngropat”!
Pentru copil sau cetățean.
Viața este parcelată,
De “incidența” virusului dictată!
Timpul nu poate fi recuperat!
Cum va fi viitorul, nu foarte îndepărtat?
Cu diplome on-line,
Și practică-n “eter”…
Micuțul de astăzi , toddler sau sugar,
De cine va fi educat sau consultat?
De un “on-line” licențiat?
Un cerc vicios ne sugrumă,
Avem parte zilnic de multă minciună,
De sus, de la guvernare,
Ce trăiesc din ale noaste buzunare,
Din ce în ce mai goale!.
Hai să dăm mână cu mână
Să ne facem viața mai bună!
Mâna să fie spălată!
Să scăpăm de virus îndată!
Educația sanitară ne lipsește!
Guvernul ne îmbrobodește!
Suntem împinși la vaccinare,
Pentru câte tulpini virusul are!
Români! Unde-i România Mare?
Eu nu spun că nu există!
Am avut, o formă “ușoară”,
Nu știu cum de am luat,
Dar mă bucur că n-am dat!
Pe nimeni nu am virusat,
Deși, la spital nu am plecat,
Și în casă toți am stat.
Îmi este dor să ne întâlnim,
La terase să ieșim,
Copiii noștri să socializeze,
Nu în monitor nervii să-și “tasteze”!
De aceea nu uita,
Nicolae Iorga spunea:
” Educația sanitară singură ar face mai mult decât toate spitalele împreună.”
Până nu e prea târziu,
Cu toți să ne trezim,
Din această letargie
Și “virusologie”!